sâmbătă, 9 septembrie 2017

Casa Alex, Targu Jiu

De 1 Mai lumea fuge la mare. Noi am dat o fuga la Targu Jiu, sa vedem cu ochii nostri opera lui Brancusi.

Am ales ca loc de cazare Casa Alex, din Targu Jiu. Casa Alex are camere si apartamente la preturi foarte bune, la o aruncatura de bat de Poarta Sarutului. 

Oscilam intre Pensiunea Antique - mult mai scumpa si Casa Alex, in final a invins pretul mic.

Locatia este foarte buna, chiar pe Calea Eroilor, foarte aproape de tot: opera lui Brancusi, baruri si restaurante, magazine, parcuri, muzee, tot ce vrei.

Noi am inchiriat apartamentul la 140 lei pe noapte. Usa de intrare da intr-un hol mic, unde se gaseste o masuta cu 2 scaune si un frigider, 2 dormitoare, fiecare avand un pat matrimonial, un dulap si un televizor mic, si o baie micuta cu cabina de dus. Primul dormitor nu are fereastra, singura lumina naturala fiind de la fereastra de hol. Totul este foarte curat.

Mi-ar fi placut o baie putin mai mare, cu echipament mai de calitate (cadita de dus pare sa fi fost sparta si apoi lipita) si un alt aranjament al camerelor, astfel incat si primul dormitor sa aiba lumina. Dar pretul platit e foarte bun: locatie excelenta, curatenie, spatiu suficient pentru toti 4.

Nu are receptie, puteti stabili cu proprietarul cand si unde sa va intalniti pentru a prelua/preda cheia.

Pentru masa sunt destule optiuni in zona. Noi am mancat la Casa Antique, unde ajungi pe jos in 5 minute (foarte bun pate-ul de casa).

Poze si mai multe detalii se pot gasi pe site:

vineri, 8 septembrie 2017

Schi in Predeal

Cand mergi in vacanta de iarna a copiilor la schi, fara rezervare din timp, s-ar putea sa fie mai greu cu organizarea sedintelor de schi. Daca ai copii pentru care somnul de pranz e un chin, te vei descurca.

Nu am avut zile multe de schiat, a fost doar sa testam daca le place la schi.

In prima zi nu am avut programare. Am mers pe partie, ne-am oprit la prima scoala de schi intalnita, am rezervat prima ora disponibila, apoi am plecat sa inchiriem echipament - la centrul de unde am rezervat nu mai aveau, asa ca am mers la altii. 

Tarifele de la scoala de schi erau:
- 100 lei ora - individual
- 80 lei ora / persoana cu instructor la 2 cursanti
- 70 lei ora / persoana cu instructor la 3 cursanti.

Echipamentul se inchiria cu 30 lei pentru intreaga zi. La centrul al 2-lea echipamentul era putin mai scump, 40 de lei, dar aveau reducere pentru cei care programau orele la ei.

In prima zi am luat un instructor pentru amandoi. S-a dovedit a fi o alegere proasta, intrucat ei abia reuseau sa stea pe schiuri. Au invatat sa mearga distante mici, in plug.

In zilele urmatoare am luat sedinte individuale. A fost mult mai bine pentru ei, mai ales ca reuseau sa coboare pana jos si sa urce apoi cu banda. Au facut 5 coborari complete intr-o ora, au invatat sa faca plugul mai bine si sa faca viraje si la sfarsitul orei mai voiau sa schieze.

Facand totalul, o sedinta de schi costa 160 lei (instructor individual, inchirierea echipamentului si urcarea cu banda - 3 lei de persoana, se plateste si pentru instructor). Se poate gasi mai ieftin, daca faci rezervari din timp, de exemplu 100 lei o ora si jumatate, cu instructor individual, sau abonament 10 sedinte - 800 lei. Nu am verificat inca preturile la schi pass, copiii sunt inca prea mici si neexperimentati ca sa-i trimit pe munte, chiar si cu instructor. Iar daca-mi mostenesc talentul sportiv si frica, nici nu va fi nevoie vreodata. 

Cat despre taberele de schi, care ma atrageau inainte, zic pas monentan. Cel putin pe moment. Da, 5 ore de schi pe zi, cu 2 instructori la maxim 10 copii, plus echipament, clar pret mai bun nu exista. Dar, copii fara casti de protectie, inghesuiti cate 10 intr-un automobil obisnuit, nu e ceva ce-mi doresc pentru copiii mei.




miercuri, 6 septembrie 2017

Hotel Carmen, Predeal

In vacanta dintre semestre am iesit cateva zile din Bucuresti, sa luam un pic de aer curat si sa vedem daca le place copiilor la schi.

Ca loc de cazare am ales Hotel Carmen din Predeal, unde pentru 4 nopti am platit 1150 lei, cu mic dejun inclus.

Hotelul nou renovat arata foarte bine. Are un centru spa cu piscina, sauna si jacuzi, un centru bowling cu 6 piste si un restaurant, asa ca-ti poti petrece timpul in mod placut seara. Poti programa si o sedinta de masaj, la un cost suplimentar.

Hotelul are camere de 3 si 4 stele, noi am avut de 3 stele. Camera un pic cam mica, cu patul suplimentar era de-a dreptul inghesuita. Mobilierul nou arata bine, pat foarte comod, televizor cu ecran plat, birou (foarte util pentru temele de vacanta), halat pufos si papuci, si o baie incapatoare si moderna. Totul foarte curat.

Micul dejun bun, variat, un pic cam aglomerat, platourile nici nu ajungeau bine pe bufet si se goleau, asa ca daca voiai un anumit produs, trebuia sa urmaresti cand vine.

Centrul spa are o piscina incapatoare cu apa incalzita, numai buna de balacit dupa o zi pe partie. Jacuzzi era plin, in schimb sauna pustie.

La centrul de bowling tarifele sunt un pic mai mari fata de Bucuresti. Cam aglomerat seara.

Restaurantul are mancare buna. Preturile sunt putin mai mari, iar in zona sunt multe optiuni de mancare, asa ca e aproape gol. Numai bun daca vrei o seara linistita.

Hotelul este aproape de gara din Predeal, sunt cateva magazine si restaurante in zona, un parc cu loc de joaca pentru copii, te poti plimba fara probleme seara prin oras. Daca vrei doar sa schiezi, drumul catre partie e cam lung pentru picioare mici de copil, dar daca vrei si alte activitati, e numai bun. 

Camera noastra dadea spre DN1, obisnuiti cu zgomotul Bucurestiului ni s-a parut chiar liniste. Putina galagie a facut grupul de adolescenti aflati in tabara, cazati pe acelasi etaj. Dar nu atat de multa pe cat am crezut ca vor face.













sâmbătă, 2 septembrie 2017

Tiriac Collection


Daca iti plac masinile, stii toate marcile si modelele, anii de aparitie atunci nu rata acest muzeu, unde poti vedea peste 150 de masini, cea mai veche e un Hurtu 3 1/2 Cvadriciclu din 1899 si cea mai noua un Ferrari din 2014 (LaFerrari). Colectia include marci ca: Alfa Romeo, Bentley, Aston Martin, BMV, Cadillac, Chevrolet, Chrysler, Ferrari, Ford, Jaguar, Lamborghini, Lancia, Lincoln, Mercedes-Benz, Porsche, Rolls Royce si multe altele. Lista completa si alte informatii e aici: http://www.tiriaccollection.ro/prezentare-colectie

Nici cei ca mine, care stiu doar 2 marci (Dacia si celelalte) nu se plictisesc. Am aflat multe lucruri interesante si am facut multe poze dragute (mai jos doar o parte). Iar  cei doi copii din dotare alergau fascinati de la o masina la alta, intreband, citind, admirand.

Program: vineri, sambata, duminica, intre orele 10:00-19:00.
Adresa: Calea Bucurestilor, nr 289, Otopeni
Pret bilet: 15 lei adult, 7,5lei studenti, elevi si pensionari, copiii sub 6 ani intra gratuit.






























joi, 13 iulie 2017

Pierderea

- Iubita, nici nu stiu cum sa-ti zic!

Statea intinsa pe pat si sporovaia vesela despre cat de bine se simte si cat de perfect e totul. Vocea doctoritei o opri din visatul cu ochii deschisi. Privi catre televizorul pe care ecograful isi proiecta imaginile, dar era inchis acum. 

Derula mintal ce se intamplase in cele cateva minute de cand intrase in cabinet. Ii intinsese doctoritei dosarul cu ultimele analize, apoi se schimbase in halatul ala incomod si urcase pe masa de consult. Apoi doctorita incepuse sa masoare si ea incepuse sa povesteasca... Doar vocea ei...

Da, doar vocea ei se auzea, niciun alt sunet. Apoi vazuse, pentru cateva secunde doar, o pata intunecata plutind fara directie. Si atunci stiu, nu mai era nevoie sa ii spuna.

O sa plang acasa, o sa plang acasa! isi urla in gand, dar lacrimile nu o ascultau, ci curgeau incet pe obraji.

- Iubita, se mai intampla! Nimeni nu stie de ce, dar una din trei sarcini nu ajung la final.

O sa plang acasa! repeta la nesfarsit in minte, sperand sa opreasca lacrimile sa mai curga pe obraji. Cuvintele de incurajare, sfaturile, instructiunile cu ce trebuie sa faca pentru "eliminare" se auzeau undeva pe fundal, ca un televizor dat prea incet. 

Din cand in cand, un cuvant ii taia dureros sufletul: eliminare, infectie, pastila...

Mai tarziu, in masina care o ducea acasa, scoase telefonul. Whatsapp-ul avea multe mesaje noi, de la unii care abia aflasera si o felicitau, de la altii care o intrebau cum a fost la ecografie... 

"Nu mai e.", ii scrise sotului. Nu putea sa il sune, nu putea vorbi de lacrimi si durere.
"Nu inteleg", veni raspunsul. "Ce nu intelegi? Nu mai e, s-a oprit din evolutie".

Nu-si mai putea tine lacrimile, asa ca le lasa sa curga din belsug, sa planga durerea sufletului. Nu-i mai pasa ca e intr-o masina straina, ca un om necunoscut o privea putin speriat in oglinda retrovizoare, ca in curand va ajunge acasa si va intalni vecini curiosi. Nu mai era...

Unsprezece saptamani, atat avea, atat ar fi avut daca o inimioara mica nu ar fi incetat sa bata. De aproape trei saptamani il purta asa, fara suflare, fara sa stie. De ce nu stia, ar fi trebuit sa stie?! Semnele au fost acolo, le-a ignorat: cand au disparut greturile brusc, permitandu-i dintr-o data sa manance orice, dupa multe zile in care nu mancase mare lucru, cand a reusit sa doarma toata noaptea intreaga, fara pauzele lungi de vomitat la baie, cand dupa multe zile de rau s-a simtit bine, de parca n-ar fi fost insarcinata. Semnele au fost, ea n-a stiut sa le vada.

Si acum... anuntase pe toata lumea, ieri fusese ziua ei si serbase cu prieteni dragi. Cadourile nedesfacute inca asteptau cuminti intr-un colt al dormitorului, prin ele si hainute de maternitate, pentru zilele care nu vor mai veni. Pentru un viitor care cotise brusc spre alta directie, lasand-o plina de intrebari fara raspuns.

Acele de ce-uri si poate, aceea vina netarmuita ca a fost vina ei, doar vina ei. Ca ceva ce a facut sau ceva ce a simtit au dus la asta, la mica pata plutind fara directie undeva in corpul ei.

vineri, 30 iunie 2017

Hotel Regia, Baile Olanesti

Pe perioada plecarii in India am dus copiii la Baile Olanesti, sa nu-mi simta lipsa. Ei au mai plecat de acasa fara mine, eu fara ei nu. Asa ca, imediat ce am coborat din avion si m-a recuperat sotul am pornit catre Baile Olanesti.

Nu aveam rezervare, convinsi ca vom gasi ceva la fata locului. Dar, cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, atat la pensiunea unde erau cazati copiii si bunica din dotare, cat si la multe pensiuni din jur era plin. Asa ca am purces la cautare de cazare, luand la rand fiecare hotel si pensiune.

Am ajuns la Hotel Regia din intamplare, dupa ce cineva ne-a indrumat la o pensiune cu camere libere din apropiere (si oribile, si scumpe, unde mirosea puternic a pipi). De cand am intrat in hotel mi-am dorit sa gasesc cazare, si spre norocul meu aveau, si camere si apartamente. Preturile mai mult decat decente, 100 lei camera dubla, 150 lei apartamentul cu 2 camere. Am ales apartamentul, intrucat copiii doreau sa doarma cu noi, si o camera ar fi fost prea mica.

Singurul lucru negativ ar fi ca nu e lift, si am facut ceva sport urcand cele 3 etaje de cateva ori pe zi. Dar restul este perfect, de la camerele spatioase si curate, baile mari, mobila noua si curatenia si mirosul de proaspat de peste tot. 

Micul dejun se poate servi la restaurantul hotelului, contra cost, in perioada in care am mers nu aveau insa alte mese. Dar este peste drum de Hotel President, unde au mancare buna si ieftina. 

Au o terasa draguta cu multe jucarii pentru copii, numai buna de servit un suc in liniste. 

Din pacate am doar o poza cu vederea din balcon, dar sigur voi reveni intr-o zi la Regia.

 

ITC Gardenia - Bangalore

A fost pentru prima data cand am stat la un hotel de 5 stele. Nu am nimic de reprosat luxosului hotel, doar ca nu a fost chiar pentru mine. Minibar-ul prea scump pentru bugetul meu de corporatist in vizita de lucru, internetul prea scump, mai ieftin cu roaming pe zi, si fiind mai mult la birou am putut beneficia de Happy Hour (cocktail-uri si gustari gratuit) doar in ultima zi, cand am prins greva generala. Piscina exterioara era foarte frumoasa, doar ca in saptamana in care am fost maxima era intre 22 si 26 de grade, cam frig pentru mine.

Hotelul este foarte luxos, se simte de la intrare, cand treci prin filtru de securitate ca la aeroport, cu scanat de bagaje si toate cele. Era trecut de 4 dimineata cand am ajuns, si totusi ne-au intampinat zambind, cu esarfe lucitoare si Namaste.

Check-in-ul a durat putin cam mult, intrucat ni s-a cerut un depozit de 25000 rupii pe camera. Venind dupa un concediu cardurile mele erau cam goale, bani nu ne convenea sa lasam intrucat i-am fi primit la loc in rupii indiene la plecare, chiar daca am fi lasat dolari, grea dilema. Ne-au permis sa mergem la culcare intr-un final, urmand sa clarificam situatia in ziua urmatoare. Situatia s-a rezolvat ziua urmatoare, si nu ca agentia care facuse rezervarile ar fi miscat vreun deget (desi promisesera sa rezolve), ci pentru ca s-au multumit cu o garantie mai mica.

Hotelul este foarte frumos, si la interior si la exterior.

Am avut noroc sa primim camere la acelasi etaj. Camera mare si luxoasa, cu un pat imens, in care inotam, si o baie la fel de mare si luxoasa, in care aveam si cabina de dus si cada de baie. Din baie nu lipsea nimic: prosoape albe si pufoase de toate dimensiunile, halat moale, papuci, gel de dus, sapun, sampon, lotiune de corp, pasta si periuta de dinti, pieptan, am pescuit doar pijamaua din bagaje si m-am bagat direct la somn.

Aveam apa imbuteliata de baut gratis si ca extra fructe (mere) si minibar. In fiecare dimineata gaseam o punguta cu ziare agatata de clanta, la iesire.

Am avut mic dejun european inclus, multe nu aratau chiar europene, dar am gasit mereu ceva gustos de mancat. Mi-au placut smoothie-urile lor pregatite, multele fructe si faptul ca iti puteai comanda ceva de mancare si se gatea in fata ta.