vineri, 24 ianuarie 2014

Adunari

- 2 + 5 fac 7. La fel si 1 + 6.
- Dar 1 + 8?
- Nu stiu.
Nu stiu a devenit raspunsul universal, orice il intrebi el raspunde "nu stiu". "Nu stiu" si "de ce", cele doua mari descoperiri, nelipsite din orice conversatie.
Apoi, dupa ce-si priveste degetele raspunde cu mandrie:
- 9!

Ce-mi place sa-l privesc cum intinde si strange degetele ca sa socoteasca!

miercuri, 15 ianuarie 2014

Al doilea cascat

Dodo adoarme intotdeauna la al doilea cascat. Pijamale, stins lumina, casca o data, casca a doua oara, si gata, a adormit. Simplu?

Hm, nu prea. Pentru ca Dodo uraste somnul, pijamalele si tot ce tine de somn. Dintotdeauna a urat dormitul, de cand era mic cat un pet de cola la oferta de sarbatori. Pica frant dupa baia de la 20:30, se trezea dupa maxim o ora, si pana la 12-1 noaptea nu reuseai sa-l convingi sa adoarma. Pe vremea respectiva urmam cu sfintenie invataturile doctorilor, nu mi-a trecut prin cap sa-i mut baia la alta ora, poate i-as fi format un program de somn din timp. Si apoi noi nu suntem prea matinali, asa ca programul lui se potrivea cu al nostru, ca doar cine se culca tarziu se trezeste tarziu.

Cand a mai crescut avea deja un program ok: trezit la 9-10, masa de dimineata, plimbare in parc pana la 13-14, masa de pranz, somnul de dupa-masa pana la 17, plimbare in parc pana la 19, masa de seara, baie si culcare. Cand era cald masa se muta in parc sa stam cat mai mult afara, dar, cu mici exceptii asta a fost programul nostru pana la 1 an si 8 luni cand somnul de pranz a devenit un chin. Adormea foarte greu, dormea putin si se trezea in urlete, de parca il pacalise cineva sa adoarma. Apoi somnul de seara se muta incet-incet spre 12-1, ajunsesem sa stingem toate luminile din casa si sa ne prefacem ca dormim doar pentru a-l convinge sa incerce sa adoarma. Uneori reuseam, alteori statea la capul nostru, tragandu-ne de par, de urechi sau incercand sa ne faca sa ne trezim. Si-acum radem cand ne amintim de seara cand noi asteptam cu inima cat un purice sa vedem ce face, iar el si-a scuipat in palma si si-a lipit-o de capul meu.

La sfatul pediatrei am renuntat la somnul de pranz. O perioada a mers bine, adormea la 20-20:30, repede, incepuse sa adoarma singur, era minunat.

Dar... A urmat iar refuzul de a merge la culcare, adormitul foarte tarziu desi dimineata il trezeam devreme, un copil morocanos si o mama obosita. Am incercat diverse, chiar si siropuri de dormit, dar n-am avut succes. Il duceai la culcare si trebuia sa stai cu el, se invartea ca un titirez vreo 2-3 ore (da, se facea 10-11) si gasea intotdeauna cel mai stresant sunet sa te faca sa renunti. In fiecare seara alt sunet. Timp de 2-3 ore. Si tu acolo, numarand cand casca, stiind ca la al 2-lea cascat adoarme. Si incercand sa nu cazi in capcana sunetelor enervante, sperand sa nu explodezi.

Intr-o zi am zis gata, e nevoie de un program. Daca el nu stie ca somnul e important atunci trebuie invatat. Si am pus la cale urmatoarele:

1. La 20:30 toata lumea merge la culcare. Dar toata lumea. Asa ca daca nu reusiti sa convingeti jumatatea masculina sa stea linistit in pat timp de 1-2 ore, dati-i liber o perioada de 2 saptamani. Sala, inot, bere cu baietii, orice pentru liniste si intuneric. Altfel va fi greu sa convingeti un copil care nu vrea sa doarma sa stea in pat cand stie ca prin casa e cineva care nu doarme.

2. Introduceti treptat o rutina. Nu va merge din prima, vreo saptamana va urla intr-un colt ca nu vrea la culcare, dar incet-incet rutina va aparea. Aveti grija sa nu tina prea mult, 15-20 de minute sunt de ajuns pentru imbracatul pijamalelor, spalat pe dinti si o poveste.

3. Tineti cu dintii de program. O exceptie aduce alta, si in curand veti reveni la programul haotic. Oricat de mult va place filmul care abia a inceput la televizor, sau discutia cu prietenii veniti in vizita, somnul copilului e mai important.

Acum aici suntem. De vreo 2 luni. Momentul in care va merge singur la culcare pare inca departe, dar un copil care doarme suficient e un copil intelegator, asa ca suntem pe drumul cel bun.

De 5 ori

- E d-acolo? E d-acolo? E d-acolo? E d-acolo? E d-acolo?  intreaba Alfi cu o piesa de puzzle in mana.

- Se arunca? Se arunca? Se arunca? Se arunca? Se arunca? intreaba Alfi despre un servetel cu care tocmai s-a sters la gura. (Stie ca se arunca, vrea doar o confirmare).

- Unde e laptele meu? Unde e laptele meu? Unde e laptele meu? Unde e laptele meu? Unde e laptele meu? intreaba Alfi cand ii e somn.

Asa intreaba el, de 5 ori, cu aceeasi intonatie, 5 propozitii rostite identic, una dupa alta, ca un antrenament de tras cu pistolul. Si cumva te obisnuiesti asa de tare cu intrebarea inmultita cu 5, ca nu-ntelegi enervarea colegilor cand ii intrebi:

- Avem sedinta? Avem sedinta? Avem sedinta? Avem sedinta? Avem sedinta?

luni, 6 ianuarie 2014

Ganduri negre

"Daca iti trece prin cap vreun gand negru nu te arunca in fata metroului. Calatorii sunt nevinovati."

Dintr-o discutie intr-o frumoasa seara de vineri, asteptand un tren de calatori de vreo 30 de minute si intrebandu-ne care ar fi cauzele posibile pentru o intarziere asa de mare.

sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Cand ...?

Nici n-ai ajuns bine la a treia intalnire, ca imediat apare intrebarea. De cele mai multe ori de fata cu el, ca doar in orice familie/cerc de prieteni exista o persoana binevoitoare:
- Auzi, dar voi cand faceti nunta?
Ce sa ne cunoastem mai bine, ce sa mai copilarim putin, intrebarea obsedanta e in urechea ta, o auzi zilnic de n-spe mii de ori.

Apare si momentul mult visat, in special de mame. Nici nu s-a uscat cerneala de pe certificatul de casatorie ca vine intrebarea cand:
- Da' un bebe cand faceti?
Ce sa calatorim putin, sa gustam viata-n doi, nu! Bebe! Acum! Ca abia atunci incepi sa traiesti.

Apare el, primul copil si-ti schimba viata complet. Nu mai stii cand e noapte, cand e zi, ce-i aia o masa, ce-i aia o zi de rasfat ca iar ploua cu intrebari:
- Da' un fratior sau o surioara? Cand?

Si sa zicem ca vine si numarul 2. Se nimereste ca numarul 2 sa faca pipi exact ca numarul 1. Te-ai consolat de multa vreme, chiar e mai misto asa, aceleasi hainute, vor avea mai multe in comun. Nici n-apuci sa nasti copilul ca apare intrebarea:
- Da' o fetita cand faci?

Eu m-am oprit la acest cand. Dar dac-ar fi sa urmeze o fetita sunt convinsa ca va spares un nou cand. Oare ce cand ar fi?

miercuri, 1 ianuarie 2014

Regele cumparaturilor

Iti place sa fii in centrul atentiei? Te plictiseste politetea? Vrei sa enervezi cel putin o persoana? Atunci citeste cele 6 reguli pentru o zi de neuitat la cumparaturi. O zi care te va transforma intr-un rege.

1. Parcheaza cat mai aproape de intrarea in magazin. Adica pe locul special pentru handicapati. Ca doar n-o fi sa mergi mai mult de 5 pasi.
Si apoi asta de fapt e locul smecherilor, handicapatii nu vin la cumparaturi.
Ce te faci insa daca toate locurile speciale sunt ocupate?
Simplu, parchezi cat mai aproape de magazin. Punct. Ce daca nu e marcat drept loc de parcare, doar nu era sa obosesti mergand.
Si ce daca ceilalti soferi abia au loc sa treaca? Pot oricand sa intoarca, nu e ca si cum tu le-ai fi blocat calea.

2. Nu pierde vremea la cozi.
Romanii astia nu stiu sa evolueze, au ramas la coada comunista. Coada e expirata, prin urmare fugi la cel mai apropiat cantar si tranteste-ti punga cu legume. Ignora-i pe fraierii care asteptau linistiti la coada, daca au rabdare sa mai stea la coada inseamna ca au destul bun simt sa nu protesteze. Daca protesteaza sigur sunt invidiosi pe tine.
Da, oare care era codul? Scoate-ti telefonul si sun-o pe nevasta-ta sa-ti spuna codul de la ardei, ca l-ai uitat.
Ha! Individa din spatele tau isi da ochii peste cap, sigur e invidioasa pe telefonul tau. Lasa sa astepte, invidioasa fraiera, te pomenesti ca asta stie codul la ardei.

3. E ok sa te razgandesti.
Daca ai luat un produs, sa zicem un peste mare, si-ti aduci aminte pana la iesire ca nu-ti place pestele, ca e plin de oase, lasa-l pe cel mai apropiat raft, de exemplu la jucarii. Hahaha, ce nostim arata crapul printre ursuletii de plus, merita o poza. Chiar arata a jucarie, cat le va lua fraierilor sa-l gaseasca aici?

4. Caruciorul tau poate fi parcat oriunde. La fel ca si masina. Doar n-o sa te chinui sa-l asezi intr-un colt retras cat tu cauti marca de bere favorita. Aia care n-au loc de tine pot merge pe culoarul de alaturi. Ce, doar n-o fi asta singurul culoar din magazin.

5. Produsele sunt facute pentru a fi gustate. Doar n-o sa cumperi iaurt cu fructe daca nu e bun. Desfa o cutie si gusta. Iti place atunci cumpara. Nu-ti place, cauta alta marca. Cutia desfacuta se lasa pe raft, doar n-o sa cumperi ceva desfacut.

6. Aseaza-te la casa rezervata pentru handicapati, femei insarcinate si pentru tine.
Se nimereste una cu burta mare dupa tine? Sa astepte, ca doar n-o naste chiar acum. Si daca n-are voie in picioare ce-o cauta in magazin? Sa stea acasa daca-i delicata.

PS: Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare. Orice asemanare cu idiotii din viata de zi cu zi este intamplatoare. Si se intampla zilnic.