sâmbătă, 24 noiembrie 2012

De ce urăsc nunţile

- Pentru că majoritatea conversaţiilor sunt fie despre vreme (au anunţat ploaie pentru azi, mi-era teamă că va ploua şi mi-ar fi părut rău să plouă), fie despre mireasă (coafura o avantajează, ce rochie frumoasă şi-a ales, ce bine-i vine, are siluetă de model, Doamne cât de frumoasă e!).

- Pentru că întotdeauna nimereşti la masă cu oameni necunoscuţi, chiar dacă printre nuntaşi sunt prieteni buni de-ai tăi.

- Pentru că întotdeauna se găseşte un idiot mândru de valoarea lui care să te scoată din sărite. Imaginaţi-vă o nuntă fără fotograf. Aveţi un aparat vechi, dar se pare că la nunta respectivă e cel mai bun. Mirii vă roagă să le faceţi câteva poze de nuntă, să aibă şi ei o amintire. Aşa că mergeţi în aer liber, alegeţi locul perfect, găsiţi unghiul perfect şi când să apăsaţi pe buton apare el cu telefonul mobil ultimul răcnet acum 2 ani şi acaparează scena. Ba îţi mai zice şi să te dai la o parte că-i iei lumina. Da, ştiu, aparatul meu e vechi dar cu siguranţă face poze mai bune decât un telefon mobil, fie el şi cu cameră de 8 pixeli.

- Pentru că uneori schimbul de amabilităţi e imposibil.

- Pentru tradiţiile ce trebuie respectate, deşi nu crezi în ele.

- Pentru că cineva drag te dezamăgeşte.

- Pentru că pentru o seară te simţi... un plic.

vineri, 23 noiembrie 2012

Thomas şi copiii

- Uite-l pe Thomas! zice mama încântată, gata să apuce o locomotivă mică la ofertă.
- Nu mai sunt de Thomas, sunt mare acum. Thomas e pentru copii - zise el, o mogâldeaţă până-n 8 ani.

Noi tocmai începem etapa Thomas. Cât o ţine la noi?