Croaziera din Nidri

Nu poti ajunge in Lefkada si sa nu faci macar o croaziera. Sunt atatea oferte, ca nici nu stii ce sa alegi. Mai ales cu toti agentii care se plimba pe plaje si-ti prezinta oferte care de care mai atractive.

Intr-o dimineata ne-am trezit devreme, ne-am urcat in masina proprie si am plecat catre Nidri. Am ajuns repede, am lasat masina intr-o parcare din centru (parca 6 euro pentru intreaga zi) si am pornit sa cautam portul. S-a nimerit sa ne auda vorbind un roman de acolo, care pe langa indicatii ne-a vandut si bilete: 40 euro pentru 2 adulti si 2 copii, cu 2 mese incluse.

Si asa am nimerit sa ne imbarcam pe Makedonia Palace, o nava mare si rosie cu vreo 3 punti. I-am dat chitanta de mana capitanului, el ne-a dat 2 carduri pentru pranz, ni s-a facut o poza de familie si am plecat sa ne cautam un loc.

Era aproape 10 si nava era arhiplina, asa ca abia am gasit o bancuta libera la ultimul etaj, chiar in spatele navei. In plin soare, dar cu vedere frumoasa.

Si am plecat, cu traditionala imbulzeala la poze. O buna bucata de drum am navigat in jurul coastei, si daca la inceput era amuzant sa vezi barci mici trecand rapid in toate partile sau alte nave urmarindu-ne catre aceeasi destinatie, curand o plictiseala generala s-a lasat peste noi. Unii au plecat sa exploreze nava, altii sa se plimbe, unii s-au asezat la coada de la bar si altii si-au facut noi prieteni. Iar pe noi ne-a gasit Maria din Craiova, o fetita foarte sociabila, care s-a lipit, cu mici pauze, de noi pentru tot restul zilei.

Intr-un final am ajuns la Egremni, unde am fost anuntati ca oprim pentru 40 de minute. Frumoasa plaja  cu pietricele mici si albe, mi-a patruns in suflet, si as fi vrut sa stam mai mult. Am oprit intr-un capat, noi si alte doua nave, in celalalt capat erau putinii turisti care se incumetasera sa coboare (si mai tarziu sa urce) multele trepte si intre doar plaja pustie, o fasie alba intre stanca si apa de un albastru incredibil. 

Cei care stiau sa inoate s-au aruncat pe loc in apa, ceilalti s-au asezat la umbra in micile scobituri ale stancii. Iar eu as am pornit la plimbare, sa vad treptele pe unde se coboara (350 din ce-am citit). Am renuntat insa curand, in 20 de minute nu reusisem sa parcurg o bucata prea mare. Dar am plecat dorindu-mi sa revin, sa revad aceasta plaja. Personal, aceasta plaja mi s-a parut cea mai frumoasa. Din pacate un cutremur in noiembrie 2015 a distrus drumul de acces, acum se mai poate ajunge doar dinspre mare. Dar plaja e tot acolo, putin mai salbatica si mai libera. Si mai periculoasa: Egremni dupa cutremur

Imediat ce ne-am imbarcat pe nava, mai la urma ca nu ne place imbulzeala, s-a servit masa. Si cum toti mancau in jurul nostru m-am asezat la coada la bar unde se servea pranzul. Unde, in schimbul cardurilor pentru pranz am primit 2 frigarui si niste salata, cartofii prajiti se terminasera deja. Contra cost am luat apa, cola si bere, la preturi mai mult decat decente (50 centi apa, 2 euro sucul, 3 euro berea).

In timpul pranzului am ajuns si la Porto Katsiki. Am oprit in larg pentru 20 de minute, si unii au fugit sa se scalde in apele turcoaz. Eu una n-am inteles prea multe din aceasta oprire, poate si pentru ca m-a prins la coada de mancare. Apoi parca abia am apucat sa fac 2-3 poze si s-a si plecat. Asa ca celebra plaja nu m-a impresionat mai deloc. Poate si pentru ca o vedeam dinspre mare, poate pentru ca mi-era foame si ramasesem fara cartofi, dar nu mi-a patruns in suflet ca Egremni: doar o plaja frumoasa.

Ne-am indreptat apoi spre Kefalonia, unde am oprit in Fiskardo. Aici am avut timp de aproximativ 1 ora pentru plimbare si masa. 

A urmat apoi o alta baie langa o plaja frumoasa, accesibila doar de pe mare.

Si dupa 20 de minute ne-am indreptat spre Meganisi, sa vedem pestera lui Papanikolis, care se presupune ca ar fi fost ascunzatoarea submarinului grecesc Papanikolis in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Aici capitanul ne-a povestit cum parintii sai s-au cunoscut mai bine in aceasta pestera, si ce importanta a fost aceasta pestera in viata lui. 

Ne-am plimbat apoi pe langa insula Scorpios a celebrului Onassis, azi concesionata unui bogat rus. O alta mica oprire in larg pentru o baie. 

Si candva in acest timp ni s-au prezentat si pozele facute la venire: pentru 20 de euro puteai achizitiona o poza mare, o poza mica cu rama magnetica de pus pe frigider si 2 breloguri. Pachetul costa 20 de euro, dar puteai achizitiona doar o parte.

Am revenit in port, obositi si nerabdatori sa ajungem acasa. Si judecand dupa imbulzeala de la coborare cam toti aveam aceleasi sentimente.

A fost o excursie frumoasa, chiar daca n-am facut baie si am stat cam mult in soare. Am vazut multe locuri frumoase, copiii au fost incantati de plimbarea cu vaporul cel mare, per total a meritat.