Cum a fost la Disneyland

Aveam 10 ani când am văzut primul Disney complet. Cap-coadă. O oră şi ceva de magie, în aceeaşi zi. Fără publicitate, fără întreruperi, doar desene animate. Recunoşteam momente din desene, mai văzusem fragmente în cele 15 minute de desene săptămânale la care aveam voie să ne uităm, dar până în acea vacanţă de decembrie nu ştiam că fragmentele se leagă, că e o poveste, că fata cu părul galben care dansează cu prinţul în pădure e "Frumoasa din pădurea adormită" şi de ce îi schimbau ursitoarele culoarea rochiei când dansa în castel.

După 2 ani tata a cumpărat un televizor color cu video. Mai ţin minte şi azi cât ne-am bucurat când l-au adus acasă, ce minune ni se părea cutiuţa acea japoneză. Era mic mic, cel mai mic televizor, dar puteam face atâtea cu el, să vedem casete video, să înregistrăm. Şi puşculiţa mea se ducea pe casete video cu desene. Am luat pe rând: Mica sirenă, Aladdin, Frumoasa şi Bestia, Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită, unele în germană şi dublate de o traducere nu foarte bună, dar pentru mine cea mai de preţ comoară. Ce-am mai plâns când le-am pierdut în clasa X-a. Le-am uitat ca fraiera în bancă la şcoală şi duse au fost.

Am iubit poveştile Disney. Le-am văzut şi revăzut, m-am amuzat la fiecare glumă, am suspinat la fiecare lacrimă şi îmi doream să ajung cumva în lumea aceea colorată, măcar pentru o clipă.

Şi iată că dorinţa mi s-a împlinit. În ziua în care am împlinit 33 de ani, puţin peste ora 10 am păşeam în lumea Disney. Au fost 2 zile de alergat, de uimit, de râs, de simţit, 2 zile de magie.

Cum am ajuns să-mi petrec ziua de naştere la Disneyland (lângă) Paris? Nu ştiu nici azi dacă a fost o întâmplare sau poate mintea mea haotică a aranjat lucrurile exact aşa. Sau poate destinul a vrut. Oricum, totul începe într-o zi de august când zumzi îmi aduce o ofertă: 3 nopţi cazare la un hotel de 4 stele (Dream Castle) cu mic dejun inclus la 100 euro locul în cameră dublă. Suna prea bine, concediu n-avusesem anul acela, ce-ar fi dacă...? Oferta era valabilă în perioada 15 noiembrie - 15 martie cu excepţia sărbătorilor de iarnă. Aşa că îndată ce am hotărât perioada am cumpărat 3 vouchere a 39 lei bucata şi am făcut rezervarea la agenţie.

Am plătit în 2 rate, 1950 lei biletele de avion pentru 3 adulţi, 1 copil şi 1 infant şi 400 euro pentru 2 camere la hotel.

Biletele pentru Disneyland sunt destul de scumpe. Dar cine caută găseşte. Am citit multe pagini pe diverse site-uri până am ajuns la cel mai util: www.lumeamare.ro - "Cum să te organizezi pentru Disneyland". Acolo am aflat că poţi comanda un bilet gratuit valabil în săptămâna-n care îţi aniversezi ziua de naştere şi tot în postul acela am aflat de un site magic de unde poţi cumpăra bilete ieftine pentru Disneyland, începând de la 37 de euro (dar valabile doar la o dată preselectată). Mi-am comandat biletul gratuit pentru ziua mea, mi-am inclus copiii presupunând că vor primi şi ei bilet exact în aceeaşi perioadă cu mine. Greşit! Fiecare a primit un bilet valabil în săptămâna în care-şi aniversa luna. În loc să completezi 3 cereri completai doar 1. Era drăguţ dacă-mi dădeam seama de asta de atunci (şi nu la coadă la intrarea în parc). Pentru restul de bilete am plătit 260 euro (3 adulţi şi 1 copil câte 1 bilet de "1 zi un 1 parc" şi 2 bilete de adulţi "1 zi 2 parcuri"). Pentru copiii sub 3 ani nu se plăteşte bilet, iar pentru Dodo credeam că am bilet gratuit. Am mai dat 70 euro la poartă (cu vreo 30 euro în plus faţă de site-ul minune).

Drumul de la aeroportul Beauvais la Disneyland a costat 130 de euro călătoria. Am cercetat mai multe variante şi în final am ales private shuttle. La dus am făcut puţin peste o oră, la întors am făcut 2 ore.

Mâncarea e mai scumpă, un meniu tip fast-food (sandviş, cartofi prăjiţi şi suc) începea de la 10 euro. Un fel de mâncare pornea de pe la 17 euro. Am avut noroc cu micul dejun inclus (şi era atât de bogat că nu mai aveai nevoie de ceva până seara); seara mâncam tot la hotel, 29 de euro de persoană bufet suedez şi 11 euro pentru copiii peste 3 ani, unde puteai alege din multe feluri de aperitive (printre care 5 feluri de brânzeturi, somon afumat, somon împănat) şi câteva feluri de mâncare caldă, ca să închiei cu 5 tipuri de tarte şi un platou de fructe (incluzând fructe uscate şi nuci).

În prima zi am fost la "Sealife", un acvariu aflat la o staţie de metrou de Disneyland. Am plătit 55 de euro pentru 2 adulţi şi 1 copil (sub 3 ani e gratuit). Ce avea diferit faţă de alte acvarii văzute? Era slab iluminat, avea o mică peşteră în mijloc, acvariile aveau forme interesante cu nişe, copiii puteau atinge diverse forme de viaţă din ocean (sub îndrumarea personalului), aveau un loc de joacă frumos. Lui Alfi i-a plăcut la nebunie culoarul din acvariul mare şi nu mai pleca de acolo. Dodo s-a plictisit mai repede şi a fugit către locul de joacă.

Ne-am plimbat apoi prin outlet-ul lor. Am privit căsuţele cu vitrine frumos aranjate, am citit firmele elegante, m-am minunat de coada de la magazinul Uggs şi am plecat zicându-mi ca vulpea că strugurii sunt acri.

Au urmat 2 zile de parc. Nu am reuşit să fac poze şi nu cred că pot descrie în cuvinte tot ce am simţit. Mi-am trăit visul din copilărie, am alergat de la minune la minune bucurându-mă de tot, am privit feţele pline de încântare ale copiilor mei, şi am cărat 2 zile un aparat foto în spate degeaba.

Disneylandul e un loc pentru toţi. Am văzut de la copii mici de 6 luni la seniori de 60+. Am avut emoţii, mulţi mi-au zis că e păcat să duc copiii atât de mici la Disneyland, că nu vor înţelege ceva, nu vor rămâne cu amintiri, se vor speria. Greşit! Disneylandul e pentru toate vârstele. Nu ştiu cu ce amintiri au rămas ei, dar eu nu voi uita vreodată fascinaţia lui Alfi în barca "It's a small world", cum arăta el cu degeţelul păpuşile dansatoare, sau bucuria lui Dodo când l-a văzut pe Simba la parada Disney, cum s-a speriat de foc la plimbarea cu trenul în Disney studios, cum îşi testa sunetul, cum a rezistat 40 de minute la coada de la paraşute şi multe multe alte mici amintiri.

Cum e să vizitezi Disneylandul la sfârşit de noiembrie? Am prins o vreme de 6-10 grade, dar n-am avut timp să ne fie frig. Parcul se deschide la 10 şi se închide la 20, dar jocurile se închid în jur de 18. Rămân deschise doar cele cu bani, restaurantele şi magazinele. Cozile mari sunt doar la câteva atracţii, cele care încep de la 1,02 m până-n 1,20. La marile atracţii, Indiana Jones sau Aerosmith roller coaster am stat cam 5 minute. La trenul minier şi broscuţe erau cozi de 40 de minute, dar nu l-au primit pe Dodo şi n-am stat. Cam 1-2 atracţii de parc erau închise pentru revizie, aşa că dacă vreţi să vă daţi musai în ceva perioada de revizii e afişată pe site. În rest, maxim 15 minute de aşteptare.

Închei acum lungul post despre Disneyland. Sperăm să mai ajungem cândva în viitor, când mai cresc copiii.