miercuri, 31 iulie 2019

Rosia Montana

Nu sunt mare amatoare de locuri inguste si intunecate. Nu ma simt confortabil in orice pestera. As fi evitat aceasta vizita, daca copilul meu de 8 ani ar fi coborat fara mine. Dar cum el nu voia sa coboare, nu am prea avut de ales. Dar in final mi-a parut bine.



Vizita incepe din curte, unde un inginer miner ne explica regulile. Vorbeste frumos, despre istoria locului si activitatea de miner. Suntem un grup mare, autocarul nostru de 60 de persoane si inca cateva grupuri. Am asteptat cam mult, am ajuns la 10:30 si am intrat abia la 12:00, inaintea noastra erau 3 autocare. Copiii nu prea mai au rabdare, ar vrea sa coboare acum, pentru ei regulile nu prezinta interes, nici istoria nu e chiar interesanta in acest moment.



Ne incolonam in sir indian, cu ghidul deschizator de drumuri si un barbat la coada, sa inchida poarta de fier. Coada merge incet, sunt 157 de trepte de coborat, un sir lung de trepte alunecoase. Se repeta des sa coboram cate unul, cu grija, sa ne tinem de bara, sa coboram incet. 


In spate arde aerul la vreo 30 de grade, in mina e racoare, ne incheiem hanoracele si pornim coborarea treptelor, cat pentru un bloc de 10 etaje. Apoi patrundem prin galeriile romane, sapate cu dalta si ciocanul acum multe sute de ani. Inaintam incet pe culoare inguste, copiii sunt fericiti si uimiti la fiecare pas de namolul rosiatic de pe jos si de pe pereti.





Inaintam vreo 200 de metri, pana ajungem intr-o sala mare. Aici e capatul final, ne strangem in jurul ghidului sa ascultam povesti despre mina. Copii si adulti asculta fascinati, ingramaditi in spatiul neincapator pentru atatea suflete. Cativa nu reusesc, raman in galeria ingusta. 

Dupa vreo 20 de minute de povestit revenim pe acelasi drum.

























La urcare e mai greu, cu pauze. Unii sunt mai grabiti, altii ar vrea sa stea mai incet. Sus ne asteapta caldura. Si o curte mare plina de utilaje miniere.






Cei care mai au putere pot vizita si cladirea fostelor birouri, unde se gaseste colectia de fotografii “Aurarii” a lui Bazil Roman, precum si macheta zonei miniere, harti si unelte de minerit.

Pretul unei vizite este de 10 lei pentru adulti si 5 lei de copil, iar programul este de luni pana vineri intre 8 si 14. Pentru grupuri mai mari de 20 de persoane se pot face programari si in alt interval orar. Mai multe detalii 
aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu