Trecuseră câteva zile din noul an şi strânsesem bradul. M-a ajutat la strâns, e omuleţul meu harnic.
Spre seară vine şi mă întreabă:
- Mai putem să cântăm moş Crăciun?
- Sigur, cântă cât vrei.
Şi în fiecare seară ascultăm copilul cu plete blonde cum cântă despre un moş cu plete dalbe.
Aseară însă ne-a cântat despre un pod de piatră. Cred că era timpul să treacă la alte cântece, dar mie deja mi-e dor de:
- Moooş Căăăciun, moş Căciun!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu